Cercetare științifică și dovezi
„Dansul conștient” este din ce în ce mai recunoscut în contexte academice și clinice pentru beneficiile sale multiple pentru sănătate. Cercetările din domeniul psihologiei, neuroștiințelor, antropologiei și terapiei prin mișcare oferă dovezi tot mai numeroase că mișcarea conștientă, liberă, poate sprijini semnificativ reglarea emoțională, reducerea stresului, sănătatea fizică și conexiunea socială.[1]
Neuroștiință și Dans Conștient
Dansul conștient activează circuitele neuronale legate de coordonarea motorie, emoție și recompensă. Studiile de imagistică cerebrală arată că dansul stimulează regiuni precum ganglionii bazali și cortexul prefrontal, în timp ce mișcarea ritmică de grup crește eliberarea de endorfine și legăturile sociale.[2][3]
Vezi: Neuroștiința și dansul conștient
Cercetare în domeniul psihologiei și al sănătății mintale
Numeroase studii evidențiază efectele pozitive ale dansului conștient asupra anxietății, depresiei, mindfulness-ului și reglării emoționale. Participanții raportează adesea o prezență, o reziliență și un acces sporit la stări de flux. Cercetările care compară mișcarea cu meditația tradițională au arătat chiar și creșteri mai mari ale mindfulness-ului prin dans.[4][5][6]
Vezi: Cercetare psihologică și în sănătate mintală
Cercetare în sănătatea fizică
Dansul îmbunătățește funcția cardiovasculară, coordonarea, flexibilitatea și condiția neuromusculară. Cercetările efectuate pe adulți în vârstă arată că dansul îmbunătățește echilibrul și sănătatea cognitivă, reducând în același timp riscul de căderi.[7] Dansul conștient, ca practică cu impact redus și în ritm propriu, este accesibil unei game largi de populații.
Vezi: Cercetarea sănătății fizice
Dovezi antropologice și sociologice
De la dansurile rituale antice la practicile comunitare moderne, dansul a servit ca instrument pentru coeziunea grupului, crearea de legături sociale și procesarea emoțională de-a lungul istoriei umane. Antropologii au identificat dansul ca un universal cultural și o parte cheie a identității comune și a ritualurilor de vindecare.[8]
Vezi: Dovezi antropologice și sociologice
Cercetare continuă și lacune în cunoștințe
În ciuda descoperirilor promițătoare, cercetarea privind dansul conștient rămâne insuficient dezvoltată în anumite domenii. Sunt necesare studii viitoare pentru a înțelege efectele pe termen lung, dozajul, diversitatea populațiilor și rezultatele specifice fiecărei modalități. De asemenea, este nevoie de studii clinice riguroase care să diferențieze dansul conștient de alte tipuri de activități fizice sau terapeutice.
Vezi: Cercetare continuă și lacune în cunoștințe
Academic Papers and Articles
O colecție compilată și în continuă creștere de studii evaluate de colegi, eseuri teoretice și rapoarte ale practicienilor care stau la baza fundamentului științific al dansului conștient. Această bibliotecă sprijină studenții, facilitatorii și cercetătorii care caută materiale bazate pe dovezi.
References
- ↑ Koch, S. C., et al. (2022). The therapeutic effects of dance movement, and their underlying neurophysiological mechanisms. Frontiers in Psychology, 13, 874312. https://doi.org/10.3389/fpsyg.2022.874312
- ↑ Brown, S., Martinez, M. J., & Parsons, L. M. (2006). The neural basis of human dance. Cerebral Cortex, 16(8), 1157–1167. https://doi.org/10.1093/cercor/bhj057
- ↑ Tarr, B., Launay, J., & Dunbar, R. I. M. (2015). Silent disco: Dancing in synchrony leads to elevated pain thresholds and social closeness. Evolution and Human Behavior, 36(4), 294–301. https://doi.org/10.1016/j.evolhumbehav.2015.01.004
- ↑ Meekums, B., Karkou, V., & Nelson, E. A. (2015). Dance movement therapy for depression. Cochrane Database of Systematic Reviews, 2015(2), CD009895. https://doi.org/10.1002/14651858.CD009895.pub2
- ↑ Pinniger, R., et al. (2013). Tango dance can reduce distress and insomnia in people with self-referred affective symptoms. American Journal of Dance Therapy, 35(1), 60–77. https://doi.org/10.1007/s10465-012-9141-y
- ↑ Maciejewski, D. F., et al. (2018). The experience of flow in conscious dance: A global survey. International Journal of Environmental Research and Public Health, 15(6), 1248. https://doi.org/10.3390/ijerph15061248
- ↑ Keogh, J. W. L., et al. (2009). Dance-based exercise improves functional and cognitive outcomes in older adults. Journal of Aging and Physical Activity, 17(4), 409–425. https://doi.org/10.1123/japa.17.4.409
- ↑ Dunbar, R. (2014). How conversations around campfires came to be. Frontiers in Psychology, 5, 1135. https://doi.org/10.3389/fpsyg.2014.01135
