Cercetare științifică și dovezi
„Dansul conștient” este din ce în ce mai recunoscut în contexte academice și clinice pentru beneficiile sale multiple pentru sănătate. Cercetările din domeniul psihologiei, neuroștiințelor, antropologiei și terapiei prin mișcare oferă dovezi tot mai numeroase că mișcarea conștientă, liberă, poate sprijini semnificativ reglarea emoțională, reducerea stresului, sănătatea fizică și conexiunea socială.[1]
Neuroștiință și Dans Conștient
Dansul conștient activează circuitele neuronale legate de coordonarea motorie, emoție și recompensă. Studiile de imagistică cerebrală arată că dansul stimulează regiuni precum ganglionii bazali și cortexul prefrontal, în timp ce mișcarea ritmică de grup crește eliberarea de endorfine și legăturile sociale.[2][3]
Vezi: Neuroștiința și dansul conștient
Cercetare în domeniul psihologiei și al sănătății mintale
Numeroase studii evidențiază efectele pozitive ale dansului conștient asupra anxietății, depresiei, mindfulness-ului și reglării emoționale. Participanții raportează adesea o prezență, o reziliență și un acces sporit la stări de flux. Cercetările care compară mișcarea cu meditația tradițională au arătat chiar și creșteri mai mari ale mindfulness-ului prin dans.[4][5][6]
Vezi: Cercetare psihologică și în sănătate mintală
Cercetare în sănătatea fizică
Dansul îmbunătățește funcția cardiovasculară, coordonarea, flexibilitatea și condiția neuromusculară. Cercetările efectuate pe adulți în vârstă arată că dansul îmbunătățește echilibrul și sănătatea cognitivă, reducând în același timp riscul de căderi.[7] Dansul conștient, ca practică cu impact redus și în ritm propriu, este accesibil unei game largi de populații.
Vezi: Cercetarea sănătății fizice
Dovezi antropologice și sociologice
From ancient ritual dances to modern communal practices, dance has served as a tool for group cohesion, social bonding, and emotional processing across human history. Anthropologists have identified dance as a cultural universal and a key part of shared identity and healing rituals.[8]
Ongoing Research and Knowledge Gaps
Despite promising findings, research on conscious dance remains underdeveloped in some areas. Future studies are needed to understand long-term effects, dosage, diversity of populations, and modality-specific outcomes. There is also a need for rigorous clinical trials that differentiate conscious dance from other types of physical or therapeutic activity.
Academic Papers and Articles
A compiled and growing collection of peer-reviewed studies, theoretical essays, and practitioner reports that inform the scientific foundation of conscious dance. This library supports students, facilitators, and researchers seeking evidence-based material.
References
- ↑ Koch, S. C., et al. (2022). The therapeutic effects of dance movement, and their underlying neurophysiological mechanisms. Frontiers in Psychology, 13, 874312. https://doi.org/10.3389/fpsyg.2022.874312
- ↑ Brown, S., Martinez, M. J., & Parsons, L. M. (2006). The neural basis of human dance. Cerebral Cortex, 16(8), 1157–1167. https://doi.org/10.1093/cercor/bhj057
- ↑ Tarr, B., Launay, J., & Dunbar, R. I. M. (2015). Silent disco: Dancing in synchrony leads to elevated pain thresholds and social closeness. Evolution and Human Behavior, 36(4), 294–301. https://doi.org/10.1016/j.evolhumbehav.2015.01.004
- ↑ Meekums, B., Karkou, V., & Nelson, E. A. (2015). Dance movement therapy for depression. Cochrane Database of Systematic Reviews, 2015(2), CD009895. https://doi.org/10.1002/14651858.CD009895.pub2
- ↑ Pinniger, R., et al. (2013). Tango dance can reduce distress and insomnia in people with self-referred affective symptoms. American Journal of Dance Therapy, 35(1), 60–77. https://doi.org/10.1007/s10465-012-9141-y
- ↑ Maciejewski, D. F., et al. (2018). The experience of flow in conscious dance: A global survey. International Journal of Environmental Research and Public Health, 15(6), 1248. https://doi.org/10.3390/ijerph15061248
- ↑ Keogh, J. W. L., et al. (2009). Dance-based exercise improves functional and cognitive outcomes in older adults. Journal of Aging and Physical Activity, 17(4), 409–425. https://doi.org/10.1123/japa.17.4.409
- ↑ Dunbar, R. (2014). How conversations around campfires came to be. Frontiers in Psychology, 5, 1135. https://doi.org/10.3389/fpsyg.2014.01135
